Doborâturile de pădure din 3 iunie 1998

în Munţii Gutâi    

 

Pelecaci Ionut, Blănaru Marian

 

    Din multitudinea fenomenelor climatice de risc prezentul studiu îşi propune, în prima parte, evaluarea factorilor care au deterrminat fenomenul meteorologic deosebit din 3 iunie 1998, fenomen care a dus la distrugerea a 5200 de hectare de pădure în zona muntilor Gutai din judetul Maramures. În partea a doua se face o analiză detaliată a doborâturilor de pădure în funcţie de factorul geomorfologic (pantă, altitudine, orientare a versanţilor) si biotic( specii de arbori si varsta acestora) şi o apreciere a consencinţelor pe termen scurt şi mediu a acestor fenomene.

    In dupa-amiaza zilei de 3 iunie 1998 o furtuna puternica a produs distrugere a unei suprafete de 5200 ha de padure in zona Muntilor Gutai.Au fost afectate paduri aflate in fondul forestier al Ocalelor Silvice Baia Sprie si Cavnic.Suprafetele afectate sunt prezentate in fig.1 remarcand ca zonele Ciurca si Suior se suprapun peste teritoriul O.S. Baia Sprie ,iar Mogosa,Bordut si Roata apartin O.S. Cavnic.

    Pentru a avea o imagine mai bună a fenomenului considerăm că este necesară o cunoaştere a evoluţiei vremii în perioada 29 mai-5 iunie.

    Astfel in aceasta perioada se constata ca centrul Europei a fost ocupat de o arie anticiclonala ce se intensifica treptat (1117mb – 1024 mb)(vezi anexa 1),in timp ce nordul Europei se afla sub influenta unor cicloni islandezi.In aceste conditii asupra Romaniei se produce o advectie de aer foarte cald provenit din nordul Africii.(fig.2 , 3)

 

    In aceasta situatie in data de 3 iunie 1998 datorita convectiei puternice s-a format deasupra Muntilor Gutai o formatiune noroasa cumuliforma ce a avut o directie de deplasare NE – SV fapt dovedit de directia de culcare a arborilor care a fost dupa datele O.S. Baia Sprie : -  SV in zona Cavnic           

                                                                                                                                                                                                 -  NE in Baia Sprie.

    Aceasta se datoreaza orientarii vailor pe care vantul a capatat viteze impresionante.Din pacate in zona nu exista statii meteo care sa fi surprins fenomenul,datele inregistrate insa la statia meteo Baia Mare demonstreaza producerea fenomenului descris.(fig.4 ).

 

 

 

 

    Suprafata afectata se suprapune peste suprafata Ocoalelor Silvice Baia Sprie si Cavnic pe versntii nordici si sudici ai Magurei Mogosa si pe versantii sudici ai  varfului Gutaiul Mic.(Fig.5)(pentru detaliu vezi anexa 2)

 

 

 

 

    In acest teritoriu au fost afectate 5200 ha de padure cea mai mare parte cu doboraturi massive dar si mici teritorii in care fenomenul a avut intensitate mai mica(căderi izolate sau pe suprafeţe mici).In functie de orientarea versantilor si a vailor pe care a patruns aerul fenomenul a prezentat diferentieri (fig.6).

 

    De asemenea se remarca ca in zona ocolului silvic Baia Sprie doboraturile s-au produs la altitudini mai scazute (la contactul versantilor cu valea Sasarului) spre deosebire de zona Cavnic unde s-au produs imediat sub creasta.(fig. 7).

 

 

 

 

 

    Un alt factor care a dus la diferentierea fenomenului il reprezinta specia si varsta arborilor .Astfel se remarca ca in zona O.S Cavnic cea mai mare parte de padure doborata a fost de molid , aflat chiar in stare pura in zona Roata , zona cea mai puternic afectata de fenomen.In zona O.S. Baia Sprie padurea a fost de amestec cu dominanta fagului.In ceea ce priveste varsta se remarca ca in zona Roata varsta arborilor a fost intre 80-100 ani pentru molid si  60 ani pentru fag.In celelalte zone din Cavnic varsta arborilor a fost de 100 ani.Pentru  O.S. Baia Sprie se remarca aceiasi varsta inaintata de 100 ani pentru zona Ciurca dar doar 30 ani pentru padurea din zona Suior( fig 8).

 

 

 

    Pagubele produse de acest fenomen sunt reprezentate de 7000 m3 de lemn distruse din care in special molid(5000) si fag (2000).Situatia pagubelor este prezentata in fig.9.

     In urma doboraturilor de padure terenul a fost afectat de fenomenele de siroire(40,5 ha cu ogase si ravene) ,astfel incat in ambele zone s-a intervenit pentru remedierea acestei situatii (fig.10,11.).

    La 9 ani de la producerea fenomenului putem constata ca suprafata afectata a fost reimpadurita cu molid ,mesteacan sau pin pe doar 30 % din suprafata pe 70% din suprafata padurea regenerandu-se natural(mai ales carpen).Se remarca ca padurea regenerata este foarte deasa nefiind intreprinse nici un fel de masuri  rarire a acesteia.

    Privind retrospectiv, se poate afirma că acest fenomen a avut urmări considerabile în zonă, atât din punct de vedere economic, cât şi peisagistic. Suprafeţele imense dezgolite de vegetaţie, trunchiurile prăbuşite oferă un peisaj dezolant, afectând turismul din zonă .

    De asemenea din punct de vedere economic, s-a creat un surplus de masă lemnoasă relativ uşor exploatabil la aceea data, dar situaţia pe termen lung nu poate fi decât nefavorabilă:  lipsa pe viitor a unor păduri exploatabile, accelerarea degradării terenurilor.

În concluzie, se poate spune că fenomenele meteorologice din dupa-amiaza de 3 iunie 1998 au cauzat o serie de efecte negative, greu de înlăturat pe termen scurt.

 

 

Metodologie

 

Pentru realizarea acestui studiu am utilizat urmatoarele metode de cercetare:

 

• documentarea (pentru adunarea datelor privitoare la doboraturile de padure, am folosit datele provenite de la Ocolul Silvic Baia Sprie;pentru datele meteo ,datele provenite de la statia meteo Baia Mare;pentru situatia sinoptica hartile sinoptice de pe situl www.wetterzentrale.de);
• observarea  (directa in cazul studiului de teren pentru zona tinta );
• analiza hartilor sinoptice (la altitudinea de 500 mb si la sol pentru aflarea cauzelor ce au produs furtuna)
• analiza datelor meteo (temperatura si viteza si directia vantului pentru a demonstra fenomenul studiat)
• metoda grafica (realizarea graficelor vizand variatia temperaturii si vitezei vantului;realizarea graficelor ce prezinta factorii ce au dus la diferentierea fenomenului in teritoriu, pagubele produse sau masurile de remediere situatiei);
• metoda cartografica ( realizarea hartilor ce prezinta suprafetele afectate, folosind hartile forestiere de la ocolul silvic Baia Sprie).

 

 

Bibliografie:

 

 

1.Octavia Bogdan – “Caracteristici ale hazardelor/riscurilor climatice de pe teritoriul Romaniei”, rev. Mediul Ambiant nr. 5 /2005;

 

2.Ioan Stancescu – “ Meteorologie fara formule” ,Editura  Albatros, Bucuresti 1981;

 

3.Gh. Pop -  “Introducere in Meteorologie si climatologie”, Editura Stiintifica ,Bucuresti

 

4. www.wetterzentrale.de